Angajații își doresc mai multă transparență salarială, dar se tem să ceară informații despre remunerare. Un studiu realizat în 2026 arată că 69% dintre respondenți asociază lipsa transparenței cu discriminarea și favoritismul.
Doar 8% dintre angajații români declară că își cunosc grila salarială, iar 13% spun că știu criteriile după care sunt acordate măririle. În același timp, aproape șase din zece respondenți, respectiv 59%, au evitat să discute despre salariu la locul de muncă, de teama unor consecințe. Datele sunt incluse în Barometrul României Responsabile – Diversitate și Incluziune (BARES.DI) 2026, realizat de Cult Research la inițiativa OPEN MINDS – Asociația Puternici prin Diversitate și Incluziune.
Angajații vor reguli clare, dar puțini se simt confortabil să ceară informații
Potrivit studiului, 71% dintre angajați consideră că transparența salarială poate crește încrederea dintre angajați și angajatori. De asemenea, 73% spun că ar trebui să poată discuta deschis despre salarii, fără teama unor urmări negative.
În practică, însă, doar 35% s-ar simți confortabil să solicite informații despre remunerație, iar 45% consideră că deciziile salariale din organizația lor sunt corecte și transparente. Diferența dintre ceea ce își doresc angajații și ceea ce se întâmplă la locul de muncă scoate în evidență o problemă de încredere, dar și lipsa unor criterii ușor de înțeles.
Lipsa de claritate este asociată cu inechitatea: 69% dintre respondenți o leagă de discriminare și favoritism. Salariul contează și în recrutare. Pentru 56% dintre cei chestionați, publicarea remunerației în anunțul de angajare influențează decizia de a aplica.
Directiva europeană aduce transparența salarială în atenția angajatorilor
Deși 73% dintre respondenți au auzit de Directiva UE 2023/970 privind transparența salarială, numai 31% declară că îi cunosc prevederile. Directiva stabilește, între altele, dreptul candidaților de a primi informații despre salariul inițial sau intervalul salarial al postului și interzice angajatorilor să întrebe candidații despre istoricul lor salarial.
Termenul de transpunere a directivei în legislațiile naționale a fost 7 iunie 2026. La 11 noiembrie, România nu adoptase încă legea de transpunere: proiectul legislativ se afla în procedură parlamentară, după ce fusese respins de Senat în octombrie. Așadar, directiva fixează cadrul european, însă obligațiile aplicabile angajatorilor din România depind și de forma finală a legislației naționale.
„Angajații nu cer doar cifre, ci și reguli clare, pe care să le înțeleagă. Transparența salarială nu poate fi redusă la o obligație legală: organizațiile trebuie să comunice criteriile de remunerare și să creeze un climat în care angajații să poată solicita informații fără teamă”, a declarat Paul Acatrini, Research Director & Managing Partner, Cult Research.
Rezultatele complete vor fi prezentate pe 3 decembrie
Datele publicate acum sunt o parte din ediția BARES.DI 2026, care analizează și percepțiile privind inteligența artificială și integrarea profesională a persoanelor cu boli cronice. Rezultatele complete vor fi prezentate pe 3 decembrie, la Conferința OPEN MINDS, organizată la Cineplexx Băneasa sub tema „România, în oglindă”. Transparența salarială va fi discutată în panelul „Cât valorezi?”.
Studiul privind transparența salarială a fost realizat prin metoda CAWI, pe un eșantion de 806 respondenți din populația activă cu acces la internet. Marja de eroare declarată este de ±3,5%.
foto: AI