La doar 23 de ani, Nicoleta Niculae reușește să îmbine două lumi care cer disciplină totală: performanța în karate și studiul medicinei. Povestea ei începe simplu, într-un cartier din București, dar continuă cu ambiție, muncă și o claritate rară pentru vârsta ei.
O poveste despre disciplină, ambiție și echilibru între sport de performanță și medicină.
Totul a început în Crângași, când, la doar 4 ani, a văzut pentru prima dată copii îmbrăcați în kimonouri, în apropierea Stadionului Rapid. A fost momentul care a schimbat totul.
„Imaginea aceea m-a fascinat complet. Apoi am început să urmăresc filme cu Jackie Chan și Bruce Lee și îmi spuneam mereu că într-o zi voi câștiga și eu o medalie de aur.”
Deși inițial i s-a spus că este prea mică pentru antrenamente, tatăl ei a avut încredere totală în ea.
„Le-a spus că au în față viitoarea campioană națională.”
Doi ani mai târziu, această convingere s-a transformat în realitate: Nicoleta câștiga primul ei titlu național.
Pasiunea care a devenit performanță
Pentru Nicoleta, trecerea de la hobby la performanță nu a fost marcată de un moment clar, ci de o dorință constantă de a merge mai departe.
„Îmi doream să obțin totul: titluri naționale, europene, mondiale și chiar olimpice. Îmi plăcea enorm atmosfera din sală și din competiții, iar asta m-a făcut să tratez totul cu maximă seriozitate.”
Această mentalitate a construit, în timp, un sportiv complet, dar și un om echilibrat.
Karate-ul nu a format doar un campion, ci și o structură interioară solidă.
„Acest sport m-a învățat disciplină, echilibru emoțional și autocontrol. Am învățat să-mi gestionez emoțiile și să înțeleg că puterea vine din interior.”
În spatele rezultatelor stau și oamenii care au ghidat-o:
„Sensei Mihaela și sensei Iulia mi-au fost alături în fiecare etapă, atât în momentele de victorie, cât și în cele dificile.”
Astăzi, aceste lecții sunt esențiale în viața ei de student la medicină.
Drumul spre medicină
Visul de a deveni medic nu este unul recent.
„Încă de la 6-7 ani îmi doream să devin doctoriță.”
La un moment dat, a luat în calcul și o carieră militară, ca medic, atrasă de ideea de disciplină și misiune.
„Nu am fost admisă din prima la medicină, dar determinarea, susținerea părinților și încăpățânarea m-au ajutat să nu renunț.”
Astăzi, Nicoleta este studentă în anul 2 la Facultatea de Medicină Generală din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.
Experiența din sport se reflectă direct în modul în care abordează studiul.
„Viața de sportiv m-a învățat disciplina și organizarea. Știu să-mi gestionez timpul, să-mi stabilesc priorități și să rămân concentrată chiar și în perioade solicitante.”
Indiferent că este vorba despre antrenamente sau sesiuni, abordarea rămâne aceeași: echilibru și claritate.
Echilibru între performanță și educație
Între antrenamentele intense și începutul facultății de medicină, Nicoleta nu face o comparație.
„Nu pot spune că una a fost mai grea decât cealaltă. Am făcut totul din pasiune. Când faci ceea ce îți place și nu te lași copleșit de gânduri negative, reușești să treci mai ușor peste orice perioadă dificilă.”