Doru Todoruț dezvăluie, într-un interviu acordat publicației online BusinessLounge.ro, despre cele mai dificile momente din viața sa: divorțul, destrămarea familiei sale și a proiectului muzical Deep Central. Fără dramatism artificial, dar cu o sinceritate care lovește direct, artistul a explicat cum a reușit să se reconstruiască din temelii.
„Divorțul, la vremea lui, a fost un trăsnet. Nu am crezut niciodată că nu îmi voi săruta copiii în fiecare seară înainte de culcare, însă mereu am spus că învăț din tot ce primesc și caut sămânța de lumină în întuneric.”
Nu a fost un singur moment greu, ci o succesiune de lovituri care l-au obligat să se regăsească pe sine.
„Au fost multe situații grele, nu neapărat momente: să fiu departe de copii, să accept ideea de a divorța, să nu mă închid în mine sau, dimpotrivă, să devin un alergător din floare în floare. Apreciez mult frumusețea, însă ea stă mult mai mult în interiorul energetic al unei persoane și mai puțin pe chipul minunat al semenilor noștri.”
În paralel cu ruptura din plan personal, și în carieră au existat schimbări majore.
„Mereu, într-o despărțire, sunt detalii pe care cei din afara acesteia nu le cunosc. George Călin a decis să renunțe la proiect și să creeze un nou proiect muzical. I-am urat succes, dar mi-a părut extrem de rău că nu a dorit să mai continue să activeze în Deepcentral, dar viața merge înainte, cu alt DJ, cu alte idei și piese.”
Departe de a se prăbuși, Doru Todoruț a ales să meargă mai departe.
„Deepcentral este, deocamdată, proiectul meu la propriu, continuând să cânt sub acest nume la evenimente private și publice. Alături de acest proiect, sunt solist la VH2, fiind în onoranta poziție de a continua ceea ce Gabriel Cotabiță și Mihai Pocorschi au realizat. Dar da, Deepcentral este, în acest moment, apogeul de notorietate, însă nu știu ce îmi rezervă viitorul în cariera muzicală. Sunt cu motoarele pornite pentru mai multe piese, proiecte și colaborări despre care veți afla în momentele potrivite”, a mai spus Doru pentru BusinessLounge.ro.
Chiar dacă nu au mai existat lansări recente, artistul nu a stat pe loc.
„Deepcentral are, în 12 iunie, un eveniment «nostalgic» în Argeș, în aer liber, plus câteva evenimente private, deci activitatea continuă. Nu au mai apărut piese noi la radiourile din țară pentru că nu am mai scos niciun single, însă în 2026 veți avea surprize. Pregătesc relansarea Deepcentral.”
Privind industria muzicală actuală, perspectiva sa este matură și echilibrată.
„În principiu, rămân în playlisturile radiourilor proiectele propuse de casele de discuri de referință. Asta nu înseamnă că nu sunt piese independente cel puțin la fel de bune. E o piață, publicul are oferte multiple. Dacă este interesat, găsește ceea ce îi place să asculte. Carierele se construiesc organic, cu public care se fidelizează în timp, de la un concert la altul. Este loc și pentru proiecte care au o singură piesă cunoscută, dar și pentru cariere. De exemplu, mă bucur mult să continui, alături de VH2, un proiect de referință pentru rock-ul românesc, ce durează de zeci de ani. Și sunt multe alte exemple.”
Un rol esențial în reconstrucția lui interioară l-a avut și implicarea în cauze umanitare.

„Hospice Casa Speranței este un loc plin de oameni minunați, la fel ca multe alte locuri. Ce mă atrage însă foarte puternic este dăruirea, implicarea celor care formează familia Hospice – personal și pacienți, specialiști și bolnavi în domeniul paliației, unde speranța constă în alinare, nu în revenire, în traiul decent pe ultimele sute de metri de viață, nu în prelungirea vieții. Pe de altă parte, mă atrage enorm bucuria și dorința de a trăi din plin a copiilor care suferă de boli incurabile, dar care vor să fie normali, să alerge, să se joace, să învețe, să trăiască intens. Și da, vreau să pot spune, la finalul vieții, că unul sau mai multe spitale de paliație din țară au fost construite și cu sprijinul meu, atât cât reușesc. Iar pentru această reușită mulțumesc încă o dată miilor de oameni sensibili și săritori când este vorba despre proiectele Hospice. Cu această ocazie, invit pe cei care încă nu au trimis SMS cu mesajul «TIMP» la 8864 să o facă. Spitalul de la Adunații Copăceni, pentru copiii care au nevoie de tratament paliativ, este în plină construcție. Mulțumesc!”
În plan profesional, și-a canalizat energia în proiecte cu sens.
„Eu sunt acolo unde trebuie să fiu mereu. Cu erori sau reușite, sunt exact în punctul cel mai bun în care pot evolua, pot progresa. Sunt foarte recunoscător pentru ceea ce fac, pentru ceea ce sunt și sunt fericit. Concret, unul dintre proiectele de suflet este Gramophone Romania, hubul cultural pe care l-am început din 2021, care include Gramophone School, școală privată de studiu al muzicii (canto, pian, chitară, producție muzicală, editare foto/video etc.), Gramophone Musicals (un proiect prin care producem spectacole de musical pentru și cu copii și adolescenți), Gramophone Studio (locul unde se realizează piese noi, se înregistrează coveruri și alte materiale audio) și, în curând, un podcast cu și despre copii și muzică, cu posibilitatea de a fi promovate tinerele talente, de a se afirma, de a porni o carieră.”

Astăzi, privind în urmă, nu vorbește despre frângere, ci despre transformare.
„Nu mi-e teamă de singurătate. Momentan, ziua e prea scurtă pentru câte fac și simt că la fel voi spune și peste 30 de ani, dacă va fi cazul. Până la urmă, timpul este moneda cea mai scumpă și nu văd cum aș putea să o risipesc mai greșit decât fugind de mine însumi. Singurătatea este un sentiment, nu o stare de solitudine. Poți fi singur într-o relație. Tocmai asta vreau: să mă bucur de viață în solitudine, în cuplu sau cum o fi. Repet, mă las surprins de viață.”
Despre iubire, maturitatea se simte în fiecare cuvânt.
„Nu. Dragostea e mai intensă cu fiecare zi pentru că îmi doresc să trăiesc intens. Din acest motiv nu am mai insistat pe o carieră muzicală. Eu sunt împlinit și las viața să mă surprindă. Nu alerg după nimic, ci mă bucur de ceea ce primesc. Și… primesc din ce în ce mai multe bucurii și fericire.”
„Nu aș mai dori să demonstrez ceea ce simt pentru parteneră și nu aș mai dori să o schimb în bine devenind un salvator și nu aș mai accepta gelozia.”

Iar poate cea mai puternică declarație este aceasta:
„Dacă viața mea ar fi o piesă… acum sunt compozitorul ei și aș fi (sunt) unde vreau. Într-o zi la refren, într-o zi la o strofă. Bogăția emoțională este cea care îmi dă satisfacții, alături de realizările profesionale pe care le am.”
foto: arhiva personala
