Aurul de la Atena 2004 a fost doar începutul unui drum construit în jurul performanței și al obiectivelor îndrăznețe. Astăzi, Camelia Potec conduce Federația Română de Natație și Pentatlon Modern, crește două fetițe, Caelia și Celia, pe care le-a adus pe lume la 37 și, respectiv, aproape 42 de ani, și încearcă să găsească echilibrul între exigența din sport și prezența de care familia are nevoie. Vorbește deschis despre David Popovici și noua generație a înotului românesc, despre regulile de acasă, pierderea tatălui său și ambiția care continuă să-i dicteze ritmul vieții.
Cum ai trăit vara aceasta și rezultatele natației românești?
A fost o vară plină, cu obiective îndrăznețe și cu medalii la fiecare competiție importantă. La Europenele de juniori am avut un aur, un argint și un bronz, iar la seniori am încheiat cu trei medalii de aur. Cel mai mult mă bucură că avem sportivi foarte tineri, de 15, 16, 17 ani, care au făcut recorduri personale. Nu avem doar trecut și prezent, avem și viitor.
Cursa lui David Popovici de la 100 m liber a fost una aparte?
Da. A fost una dintre cele mai rapide și mai strânse curse din istoria Europenelor și Mondialelor. Tot podiumul a coborât sub 47 de secunde, ceea ce este extraordinar. Știam că David este pregătit și că are un mental foarte puternic, dar când ești acolo ai emoții. O țară întreagă, un continent întreg și chiar o lume întreagă au urmărit cursa. Pot garanta că și americanii, și australienii, dar și asiaticii au urmărit-o în direct. David a demonstrat încă o dată că este cel mai bun din Europa și sunt convinsă că mai are multe de arătat în acest sport.
Dincolo de David, cine vine din urmă?
Teodor Proca, Denis Popescu și Vlad Mihalache au fost foarte aproape de baremele olimpice și au făcut pași importanți. Avem și juniori în care credem foarte mult, dar fără să punem presiune pe ei. Este generația pe care ne bazăm mai ales pentru Brisbane 2032. Îmi doresc să avem cât mai mulți sportivi calificați și mi-aș dori ca înotul să devină obligatoriu în școlile care au acces la bazine. Să știi să înoți îți poate salva viața.
Ai fost în vârful performanței, iar acum conduci Federația. Ce ai descoperit despre tine ca lider?
Că trebuie să știi foarte clar ce vrei, să te cunoști, să accepți momentele în care greșești și să revii mai puternic. Nu-mi place să numesc un rezultat nereușit „eșec”; pentru mine este o lecție. Cred că un lider trebuie să aibă ambiție, dar și să le arate oamenilor că este firesc să existe momente în care nu mai poți și ai nevoie de o pauză.
Ai vorbit foarte deschis despre pierderea tatălui tău. Cum se simte astăzi absența lui?
Pentru mine, tata a fost idolul meu. L-am pierdut în 2021, când eram la Jocurile Olimpice de la Tokyo. Eram la mii de kilometri distanță și a fost unul dintre cele mai grele momente din viața mea. Durerea nu a trecut, doar am învățat să trăiesc cu ea. Împreună cu fratele meu ne întoarcem uneori în apartamentul în care am crescut și unde încă sunt multe dintre lucrurile lui. De la tata am învățat ambiția, puterea de a-mi stabili obiective mari și de a munci pentru ele.
Cum este Camelia Potec acasă, alături de cele două fiice?
Este greu într-o familie cu doi copii și doi părinți ambițioși, care călătoresc mult. Caelia și Celia sunt foarte diferite și fiecare zi este o provocare. Încercăm să fim cât mai mult acasă și să le oferim prezența noastră. Acasă spun „nu” atunci când trebuie, dar întotdeauna explic de ce. Nu cred în „nu, pentru că așa vreau eu”.
Caelia înțelege cine este „mama, campioana olimpică”?
Da. A văzut cursa mea de la Jocurile Olimpice și urmărește competițiile. Îl cunoaște foarte bine și pe David. Își dorește foarte mult să stea de vorbă cu el de fiecare dată, dar când ajunge lângă el se emoționează, spune doar „Bună!” și îl îmbrățișează. Se pierde repede când are un mare sportiv în fața ei. Este foarte mândră de medaliile mele, chiar dacă nu vrea să devină campioană la înot. Eu m-am reapucat să înot de două-trei ori pe săptămână și uneori vine cu mine la bazin. Am înțeles cât de mult contează puterea exemplului în educația copiilor.
Cum reușești să împaci Federația, proiectele și familia?
Am devenit mult mai organizată. La începutul fiecărui an îmi fac un wishlist; anul acesta am avut pe el 104 lucruri, personale și profesionale. De obicei reușesc să îndeplinesc 70-80% dintre ele. Federația rămâne principala mea responsabilitate, dar vreau să fiu și o mamă prezentă, să petrec timp cu mama mea, cu fratele meu și cu oamenii dragi. După ce l-am pierdut pe tata la doar 67 de ani, am înțeles foarte clar că unele lucruri trebuie făcute la timpul lor. Nu știm niciodată cât timp îi mai avem lângă noi pe cei pe care îi iubim.
Camelia Potec, un destin construit în bazin
Născută pe 19 februarie 1982, la Brăila, Camelia Potec a început înotul de performanță la Liceul cu Program Sportiv din orașul natal. S-a remarcat internațional încă din 1995, la Festivalul Olimpic al Tineretului European de la Bath, iar cariera sa avea să o ducă la patru ediții ale Jocurilor Olimpice. Momentul de referință a venit la Atena, în 2004, când a cucerit aurul olimpic în proba de 200 m liber. După retragerea din activitatea competițională, a rămas în lumea sportului, ajungând să conducă Federația Română de Natație și Pentatlon Modern începând cu 31 octombrie 2013 și să contribuie, dintr-o altă poziție, la formarea noilor generații.
Mai multe despre Camelia Potec și obiectivele sale pentru viitorul apropiat găsiți în ediția octombrie–noiembrie a revistei Business Lounge, disponibilă în magazinele Inmedio din toată țara, la prețul de 14,99 lei.
foto: Tinmar Energy & arhiva personala