Angajații români parcurg cea mai mică distanță medie pentru naveta zilnică dintre cele 16 țări europene analizate de SD Worx, însă timpul petrecut pe drum îi plasează pe locul al șaselea în clasamentul european. În București-Ilfov, contrastul este și mai puternic: doar 16 kilometri dus-întors înseamnă, în medie, 73 de minute petrecute pe drum.
Românii parcurg, în medie, numai 17 kilometri pe zi pentru a ajunge la locul de muncă și a reveni acasă, comparativ cu o medie europeană de 45 de kilometri. Cu toate acestea, naveta zilnică durează aproximativ 53 de minute, potrivit celui mai recent studiu HR & Payroll Pulse realizat de SD Worx Research Institute.
Datele plasează România pe locul al șaselea dintre cele 16 țări analizate în funcție de durata medie a deplasării, deși distanța parcursă este cea mai mică din întregul studiu.
Mai mult, cele 53 de minute petrecute efectiv pe drum depășesc chiar limita pe care angajații români spun că ar considera-o acceptabilă: 51 de minute pe zi. La nivel european, angajații ar fi dispuși să petreacă în navetă maximum 62 de minute, în timp ce durata reală medie este cu aproximativ 14 minute mai redusă.
Belgia are cea mai lungă distanță, România cea mai scurtă
Cele mai lungi navete sunt raportate în Belgia, unde angajații parcurg în medie 64 de kilometri dus-întors și petrec 61 de minute pe drum. Urmează Suedia, cu 53 de kilometri și 57 de minute, și Irlanda, cu 47 de kilometri și 56 de minute.
La polul opus în clasamentul după timp se află Slovenia, unde o navetă medie de 42 de kilometri durează 32 de minute, Italia, cu 42 de kilometri parcurși în 35 de minute, și Croația, cu 37 de kilometri în 41 de minute.
În România, relația dintre distanță și timpul petrecut în deplasare indică astfel mai degrabă o problemă de mobilitate decât una legată de distanța dintre casă și locul de muncă.
Aproximativ 63% dintre respondenții români au o navetă de 10–29 de kilometri dus-întors, de peste două ori mai mult decât ponderea europeană de 27%. Cu toate acestea, doar 47% reușesc să încheie deplasarea zilnică în mai puțin de 45 de minute.
Pentru 16% dintre angajați, drumul spre și dinspre serviciu durează cel puțin o oră și jumătate în fiecare zi, față de 13% la nivel european. Iar 11% dintre respondenții din România declară că petrec minimum două ore zilnic pe drum.
București-Ilfov: 73 de minute pentru numai 16 kilometri
Situația devine și mai evidentă în București-Ilfov. Angajații din regiune parcurg în medie doar 16 kilometri dus-întors, însă petrec aproximativ 73 de minute pe drum.
Diferența față de restul țării este considerabilă. În celelalte șapte regiuni de dezvoltare, durata medie a navetei variază între 43 și 49 de minute.
Mai mult de jumătate dintre respondenții din București-Ilfov, respectiv 51%, petrec cel puțin o oră pe zi deplasându-se spre și dinspre serviciu.
Aproape unul din trei angajați, 33%, ajunge la cel puțin 90 de minute, iar 23% petrec minimum două ore pe drum.
Procentul este de peste două ori mai mare decât media națională de 11%.
Și aici timpul real depășește pragul pe care angajații îl consideră rezonabil. Cele 73 de minute de navetă sunt cu aproximativ zece minute peste durata maximă de 63 de minute pe care respondenții din București-Ilfov spun că ar accepta să o petreacă zilnic pe drum.
Naveta pune presiune pe modelul de lucru de la birou
Datele nu arată însă că angajații români vor să renunțe la prezența la birou.
Aproape jumătate dintre respondenți, 48%, ar dori să lucreze de acasă în aceeași măsură ca în prezent, iar 38,2% ar prefera să beneficieze de mai multe zile de lucru de acasă. Procentul este ușor peste media europeană, de 35,8%.
Doar 13,7% dintre angajații români și-ar dori să lucreze mai puțin de acasă.
În București-Ilfov, unde timpul pierdut cu naveta este cel mai ridicat, 47% dintre respondenți spun că ar prefera să lucreze mai mult de acasă și numai 10% vor mai puțină muncă de acasă.
În același timp, 35% dintre angajații români consideră că pierd în navetă timp important care ar putea fi folosit pentru muncă. În București-Ilfov, procentul urcă la 43%.
Paradoxul transportului public: apreciat, dar naveta rămâne lentă
Un alt rezultat interesant al studiului privește percepția asupra infrastructurii și transportului public.
România ocupă locul al doilea dintre cele 16 țări analizate în ceea ce privește disponibilitatea variantelor de transport către serviciu. Aproximativ 61% dintre angajații români consideră că au suficiente opțiuni pentru navetă, peste media europeană de 53%. Doar Țările de Jos înregistrează un procent mai ridicat, de 70%.
România se află chiar pe primul loc în ceea ce privește percepția pozitivă asupra transportului public. Peste jumătate dintre angajați, 52%, îl consideră convenabil, fiabil și ușor accesibil, comparativ cu numai 36% la nivel european.
Paradoxul este și mai vizibil în București-Ilfov. Aici, 58% dintre respondenți evaluează pozitiv transportul public, cel mai mare procent dintre toate regiunile țării, deși București-Ilfov înregistrează simultan cea mai lungă durată medie a navetei.
Datele sugerează astfel că existența mai multor opțiuni de transport și o percepție bună asupra acestora nu se traduc automat într-o deplasare rapidă.
Naveta poate deveni o problemă de retenție pentru companii
Pentru angajatori, timpul petrecut de oameni pe drum devine tot mai relevant în construirea politicilor de lucru și de retenție.
„Naveta nu este doar o temă de infrastructură, ci și una care influențează direct experiența angajatului. Companiile nu pot controla traficul, însă pot reduce costul de timp prin flexibilitate, ore de începere adaptate, politici hibride clare și o mai bună corelare între prezența la birou și activitățile care beneficiază cu adevărat de colaborarea față în față. Datele arată că majoritatea angajaților nu cer eliminarea biroului, ci o organizare mai inteligentă a deplasărilor”, declară Ciprian Chiorean, Managing Director, SD Worx România.
Pentru companii, analiza modului în care angajații ajung la birou poate deveni astfel mai mult decât o problemă logistică. Domiciliul angajaților, programul de lucru, accesul la transport și zilele în care prezența fizică este cu adevărat necesară pot influența deciziile privind flexibilitatea programului, beneficiile de mobilitate sau chiar amplasarea spațiilor de lucru.
Într-o piață în care companiile concurează pentru angajați și încearcă să reducă fluctuația de personal, cele câteva zeci de minute pierdute zilnic pe drum pot deveni, în timp, parte din ecuația retenției.
Studiu realizat pe 16.500 de angajați europeni
Studiul HR & Payroll Pulse a fost realizat de SD Worx Research Institute în perioada 27 ianuarie – 20 februarie 2026, în 16 țări europene: Belgia, Germania, Finlanda, Franța, Irlanda, Italia, Croația, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, România, Serbia, Slovenia, Spania, Regatul Unit și Suedia.
Cercetarea a inclus 5.936 de decidenți din domeniul HR și 16.500 de angajați. Rezultatele oferă o imagine reprezentativă asupra pieței muncii din fiecare țară, în timp ce segmentările regionale din România au caracter descriptiv și trebuie interpretate în funcție de dimensiunile diferite ale subeșantioanelor regionale.
SD Worx este unul dintre principalii furnizori europeni de soluții de HR, salarizare și administrare a timpului de lucru. Compania sprijină peste 100.000 de organizații, procesează lunar salariile a peste șase milioane de angajați și a înregistrat venituri de 1,3 miliarde de euro în 2025.
foto generat de AI